duminică, 24 martie 2013

Cum Să Faci O Cultură De Castraveţi



Castraveţii, subiectul meu preferat. Există o vorbă care spune că nu e bine să vinzi niciodată castraveţi la grădinari. Şi pe bună dreptate vorba este spusă cu tâlc şi un pic de umor. Asta pentru că într-adevăr cultura de castraveţi ridică la rampă o serie întreagă de cunoştinţe pe care trebuie să le cunoşti, dacă te afli printr-e cei ce doresc să înfiinţeze o astfel de cultură.

Castravetele ca şi alte legume de altfel, cunoaşte o serie întreagă de întrebuinţări. 

Este ingredientul numărul unu în prepararea salatelor de crudităţi şi poate cel mai căutat sortiment ce poate fi asezonat lângă delicioasele fripturi servite la diferite ocazii sau zilnic.

Se consumă atât în stare proaspătă cât şi sub formă murată, făcând obiectul principal în ce priveşte stocurile de legume în stare de conservare din timpul iernii.

Plecând de la aceste aspecte m-am gândit să vin astăzi în faţa ta şi să-ţi prezint cum se înfiiinţează cultura de castraveţi.

Castravetele se cultivă pe suprafeţe extinse, pe soluri nisipoase, argilo-nisipoase sau soluri bogate în humus. Nu are preferinţe de sol, aşa că îl poţi adapta la orice tip de teren. Preferă solurile îngrăşate cu substanţe organice, în cazul de faţă cel mai bun ingredient fiind gunoiul de grajd. 

Cel puţin măcar eu unul aşa am făcut de fiecare dată când am cultivat acest minunat fruct legumicol.

Hai să luăm drept etalon suprafaţa cultivabilă de un hectar şi să ne apucăm de treabă.




Cum Să Fertilizezi Terenul Toamna


Terenul prevede o îngrăşare cu 15-20 tone gunoi proaspăt aplicat în toamnă sau 10 tone gunoi putred aplicat în primăvară. 

Cele mai bune terenuri, premergătoare înfiinţării culturilor de castraveţi sunt terenurile ce au fost cultivate cu păioase. Cum ar fi de exemplu: grâul sau orzul. 

Aceste culturi părăsesc terenul din timp, undeva la jumătatea anului. Lunile Iunie şi respectiv Iulie. Imediat după recoltarea acestor culturi de cereale, intrii şi fertilizezi terenul cu o cantitate de 20-25 tone gunoi grajd.

Te rog să reţii un aspect. O astfel de gunoire o faci odată la cinci ani. Da ai înţeles destul de bine. Această cantitate dă forţa necesară pământului pentru cinci ani de zile. Este cea mai eficientă metodă de îngrăşare a pământului pe termen lung. Şi unde mai pui că este şi 100% ecologic.

După ce ai împrăştiat gunoiul pe miriştea terenurilor respective, încorporezi îngrăşămantul cu plugul.

Reţine un mic aspect: ai două variante de luat în calcul. 

Prima variantă este să discui terenul şi să înfiinţezi cultura de castraveţi imediat. Totul se face în condiţii de irigare. Deci trebuie să ai sistemul de irigaţie pus la punct. Şi te asigur că este destul timp iar castraveţii au timp să se facă până în toamnă.

Cea de-a doua variantă este să laşi terenul ogor şi să cultivi castravetele în anul ce urmează să vină.

Plecând de la aceste variante rămâne să alegi când şi cum vrei să înfiinţezi această cultură. 

Cele mai cunoscute soiuri de câmp sunt aşa zisele Soiuri tip Cornichon. 

Desigur şi hibrizii merg tot atât de bine. Aşa că nu te stresa, castravetele este de data aceasta generos. Practic într-o perioadă relativ scurtă de timp, 2-3 zile, seminţele germinează şi frumoasele tale plante sunt gata răsărite.

Bun..... după ce ai arat terenul îi aplici două, trei, discuirii repetate şi intrii la semănat.

Şi aici ai doua variante de semănat:

Prima variantă ar fi să-i semeni cu tractorul cu semănătoarea de porumb. 

Cultura se înfiinţează foarte repede dezavantajul fiind cantitatea de sămânţă. Prea mare. Undeva la 15 kg. Dar totuşi poţi face un artificiu şi anume o secţie o umplii iar una o anulezi. 

Distanţa într-e rândurii fiind de 1,40 metri. Ceea ce mi se pare un pic cam mare. Dar merită întrucât castraveţii au tendinţă de întindere, această distanţă fiind suficientă dacă nu chiar normală.

A doua variantă de semănare ar fi să marchezi terenul cu aceiaşi semănătoare şi să însămânţezi castraveţii în cuiburi pe fiecare rând în parte.

Acum e acum.


Cum Să Semeni Castraveţii În Cuiburi



Ţinând cont de marcajul efectuat, cuiburile creeate trebuie să cadă intercalat.

Iată cum faci: faci cuiburile din metru în metru pe primul rând, iar în fiecare cuib introduci trei seminţe de castravete.

Cuibul îl faci manual cu sapa. Ai grijă ca sămânţa să nu cadă prea adânc. Adâncimea să fie undeva la 2-3 centimetrii. Deci îi pui mai în faţă cum se spune.

După ce ai terminat primul rând intri pe cel de-al doilea şi iată ce ai de făcut.

Te orientezi la aşa manieră încât linia imaginară a cuibului creeat să cadă la jumătatea cuiburilor după primul rând.

Adică să nu fie în dreptul acelora-şi cuiburi ci într-e ele. Astfel creezi spaţiul de dezvoltare(adică 1,40 metri) şi câştigi şi teren totodată.

Cu alte cuvinte îi semeni intercalaţi. Frumos nu?. Mai mult, cantitatea de sămânţă se reduce substanţial undeva la 4-5 kg. Aşa că tu eşti cel care hotărăşti cum vrei să semeni.

Acum că ai semănat şi înfiinţat cultura, urmează să dai drumul la apă şi să uzi castraveţii pentru a răsării cât mai repede.


Cum Se Udă Cultura De Castraveţi 


În condţii de vară castravetele răsare în trei zile. Până la răsărire menţine suprafaţa de câmp jilavă, uşor umedă pentru a nu lăsa pământul să se usuce şi să creeze crustă. Astfel oferi şanse castraveţilor să răsară în totalitate.

După ce au răsărit aplică-le cantităţi moderate de apă 10-15 litri pe metru pătrat odată la 4-5 zile. Udă castraveţii seara să prindă noaptea în faţă şi astfel eviţi ca aceştia să se măneze.

Ai grijă cu excesul de umiditate întrucât castravetele face făinare. Practic frunzele acestora fiind în contact direct cu pământul creează mediul optim pentru dezvoltarea bacteriilor şi micro-organismelor ce nu pot fi văzute cu ochiul liber. Este vorba despre depozite parazitare şi alte boli cea mai frecventă fiind făinarea.

Această boală este vizibilă. Practic pe frunzele castraveţilor se creează nişte pete albe de formă triunghiulară. Nu îţi face griji există Ridomilul îl poţi aplica şi vei rezolva problema. Ţi-l recomand să-l foloseşti.

Boala se manifestă în vetre, ici, colo. Dacă nu tratezi se extinde pe toată suprafaţa legumicolă ceea ce nu îţi doresc.

Nu uda castraveţii în timpul zilei sau la orele dimineţii. Frunzele sunt destul de sensibile când vine vorba de apă. Razele soarelui împreună cu apa de pe frunze creează efectul de lupă şi astfel mănezi castraveţii cu mânuţa ta. 

Aşa că renunţă la acest stil de udare şi udă castraveţii numai seara(spre seară) pentru a prinde noaptea în faţă. Astfel nu-i expui la nici un fel de pericol.

Alte detalii:

Acestor tipuri de cultură intensivă nu li se aplică ciupirea sau cârnirea vrejilor. Întrucât este o operaţie destul de anevoioasă şi practic nu ai timp să te ocupi cu aşa ceva.

Prăşeşte castraveţii macanizat de doua trei ori până la întinderea vrejilor, după care îţi recomand să nu mai intrii în ei până la recoltare.

Pentru terenurile expuse la vânt, unde vântul persistă în timpul verii şi nu numai, recomand fixarea vrejilor de pământ cu cârlige de lemn

Practic iei o nuia de lemn (de salcie spre exemplu) o îndoi deasupra vrejului şi o înfigi în pământ.

Astfel vrejul se fixează şi vântul nu-l mai poate tăvălugii. Deci reţine: vântul poate face ravagii. Aşa că fi preventiv şi fixează vrejurile castraveţilor corespunzător.

După aproape aproape 50 de zile controlează cultura şi ai să observi că frumoşii tăi castraveţi au început să fructifice. Practic sunt gata de recoltat.


Cum Recoltezi Castraveţii


Tot ce trebuie să faci de aici înainte este să recoltezi castraveţii din două în doua zile pentru a nu-i lăsa să crească prea mari.

Nu de alta dar trebuie ţinut cont şi de cerinţele pieţii care şi-aşa a devenit un moft demult depăşit. 

Nu e că nu se poate consuma şi un pic mai mari. Ba da se poate. Dar dacă acestea sunt pretenţiile, nu ai ce face. 

Trebuie să te conformezi cerinţelor oamenilor(clienţilor tăi). În ceea ce priveşte produsul fireşte.

În Concluzie:

Aşa se înfiinţeaza o cultură de castraveţi în câmp şi sper că ce ţi-am prezentat să te ajute să mergi mai departe. Aş dorii să văd cum convingerile tale corespund cu convingerile mele din raţiuni grădinăreşti fireşte.

Reţine: înfiinţarea culturilor de primăvară sunt identice cu cele efectuate în timpul verii. Important este cu ce fel de cultură vrei să ieşi la rampă. Cultură de primavară sau de toamnă ?. Tu eşti cel în măsură să alegi.

Aşa că hai să ne punem de acord să dezvoltăm ceea ce alţii nici nu au visat măcar. Nu este uşor să depăşeşti aceste obstacole dar nici greu.

Ideea este să vrei. Restul este deja poveste. Important este să nu faci pasul înapoi niciodată. Munca în grădină nu este nici grea dar nici uşoară.

Rezultatele munci se văd toamna când frumoasele tale plante sunt încărcate de roade ce aşteaptă sa fie culese şi valorificate.

Aşa că gustă şi tu din acest stimulent. Bucură-te şi trăieşte din plin frumoasele tale experienţe petrecute în grădina de legume.

Dacă ţi-a plăcut acest articol acordă-i te rog un like şi distribuie-l mai departe prietenilor tăi. Să înveţe şi ei cum de altfel ai învăţat şi tu.

Succes !

Niciun comentariu :

Trimiteţi un comentariu